Călătoriile - cum să îmi fac curaj

Vreau să faceți un experiment. Opriți o persoana tânără pe strada și întrebați ce hobby-uri are. Nu uitați mai întâi să îi dați ziua bună. Veți rămâne surprinși să aflați cați tineri au ca hobby călătoria. Acum întrebați-i unde au călătorit. O parte din ei vor spune câteva țări străine, alții poate doar una, alții doar orașe din țară, dar majoritatea vor ofta pentru ca nu au putut ajunge mai departe de 100-200 km de oraș.
De ce? De ce doar atât? Ce i-a oprit să meargă mai departe. Frica! Frica de necunoscut, de nesiguranță, de singurătate, etc. Dar pe lângă frică, mai este un element foarte important, dar ignorat de mulți. Felul cum am fost învățați ne determină viziunea asupra vieții. Știm cu toții asta dar nu o conștientizăm cum și mai ales când trebuie.

Deși pot părea superficiale părerile mele, vă asigur că doar par. Toate acestea vor fi explicate mai pe larg in posturi viitoare.
Hai sa le luam pe rând. Ce putem face pentru a depăși frica:
1. Necunoscut -  e un sentiment prostesc. Totul in viata e necunoscut. Nimeni nu știe ce va fi mâine, dar toată lumea face ceva, nu? Vrei un telefon nou. Acesta nu este necunoscut? Și totuși abia aștepți să pui mana pe el. De ce? Așa e, nu pot compara un telefon cu o călătorie. Și nici nu e cazul. Dacă ne e teama de necunoscut atunci mai bine ne așezăm într-un colț al camerei și așteptăm să treacă viața pe lângă noi. Această frică ține foarte mult de educația noastră și voi povesti îndată și despre asta. Ne e frică să mergem la școală? Majoritatea (cei sănătoși) vor spune nu. Și mergem, nu? Știm ce va fi? ... Atunci nu ne împiedică nimic să gândim că o călătorie este ca mersul la școală.
2. Nesiguranță - când la televizor și radio auzi doar știri cu violuri și crime atunci parcă ți se înmoaie genunchiul stâng, cel drept stă să cadă și nu-ți mai vine să te urnești din casă. Chiar mă întreb ,cum mai avem curajul să mergem la serviciu sau la școală? Eu zic să stăm in casă. Dar stai, că nici aici nu e bine, la câte spargeri s-au dat in ultima vreme, aș putea fi următorul. Să nu mai zic de un cutremur. Doamneeeeeee, unde să mă mai duc? Și iată că îți va răspunde, ca prin minune...pleacă în lume și vezi că lucrurile nu sunt atât de grave. Ba chiar s-ar putea să râzi de nesiguranța ta.
3. Singurătate - da, poate doar aceasta este o frică reală ce o poți avea... să nu pleci singur, să ai un sprijin moral lângă tine. Deși pare o frică de neînvins, ea poate fi trecută ușor cu o autosugestie la început. Gândește-te ca vei întâlni multe persoane ca tine ce fac același lucru. Partea frumoasă e că o dată pornit chiar vei întâlni aceste persoane. Sunt atâtea persoane ce călătoresc singure și nu au nici o frica. Și mai interesant este ca pe plan mondial, sunt mai multe fete cu rucsacul în spate decât băieți. Iar experiențele pe care le ai de unul singur nu se pot compara ca intensitate ca atunci când ești in 2 sau mai mult, in grup. Singur nu vei fi decât noaptea, dar și asta e discutabil :) .
Share |

2 Response to Călătoriile - cum să îmi fac curaj

Anonim
2 iunie 2011 la 17:25

Cum de abia acum am ajuns sa citesc randurile astea... Dar cum niciodata nu e prea tarziu... Fac ordine in viata, ganduri... si... drum bun :)

25 mai 2016 la 13:50
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

Trimiteți un comentariu