Ţinutul belşugului

Aşa ar suna in română "Freedom from the known" de Jiddu Krishnamurti. Nu iți voi spune despre ce e vorba pentru că probabil iți poți da seama, însă îți pot spune unde gasesti cartea. Am alaturat un "poster" ce te duce direct la pagina cu cartea de pe Amazon. Știu, e bătaie de cap să găsești o carte cum trebuie (de asta pun link-ul) ... setări de conturi paypal şi altele, dar in maximum 3 săptămâni o poți avea acasă. Trebuie doar să ai răbdare.

Totuși, de ce am adus vorba de carte? Pentru că se leagă bine de subiectul nostru...curajul de a începe o călătorie. Am văzut cele mai importante temeri, însă nu ți-am dat prea multe detalii, nu? Scopul meu nu este să îți spun totul pentru că nici eu nu știu, învăț pe zi ce trece. Nu vreau decât să dau câteva idei ce ți-ar putea fi de folos. Depinde de tine ce vei face cu ele.

De multe ori m-am simțit blocat, nu știam ce să fac. Vroiam să ies din mediul ăsta și nu știam cum. Sau aveam o idee, dar nu era deajuns. Trebuia să mă lepăd de câteva învățături date de familie. Uneori, acei 7 ani de acasă pot deveni o povară (nu mă refer însă şi la politețe). Dacă ai tăi nu au experiment pe propria piele ce înseamnă a călători, a fi liber, fii fără grijă, nu te vor înțelege. Nu au cum, pentru că aşa au fost învățați, să nu înțeleagă. Să nu mai spun ca întotdeauna școala îți va distruge spiritul de creație și de visare și va încerca să te facă profesor universitar, să știi de toate și să folosești acele cunoștințe in folosul altora, fiind răsplătit pentru o suma modică, în cazurile cele mai fericite.

Pot băga mâna in foc când spun că într-o lună de zile, plecat prin lume, înveți mai multe decât într-un semestru la școală. Acum nu spun să lăsăm școala și să plecăm cu toții :). Nu, are și școala rolul ei. Acea lună in care înveți atât de multe lucruri va fi in vacanță. Și vei spune...m-am saturat, vreau să mă odihnesc. Păi exact asta vei face, te vei odihni. Abia atunci vei învăța, fără să te aștepți. Nu mă crezi? Te provoc să-mi dovedești contrariul.

Hai să uităm de barierele date de familie și societate până la urmă și să îndrăznim să visăm. "Pune mâna și muncește" ar spune unii. Ce, știu ei ca tu nu muncești? N-au idee. Le spui că acum înveți, mai ai până la muncă. Încă nu ești pregătit pentru ea :) și nu vrei să faci vreo prostie atunci când te apuci. Oricum munca pe care o faci... călătorind... e mult mai plăcută și mai "profitabilă". Și încetează să te gândești numai la bani. Sunt lucruri mai importante. Spre exemplu zâmbetul unui moșuleț atunci când îl ajuți cu bagajul. Știu, ai prefera să o ajuți pe blonda de lângă el. E tânără, frumoasă, în toate puterile și are o gentuță de 2 kg. Dar atunci, cred că tu vei zâmbi mai mult, nu ea. Ah, dacă ești fată, inversează sexele, e același lucru.

Ai mai putea întâlni următoarea replică: "Mamă, stai acasă, ce te apucă. Nu e de tine. Pe vremea mea tot satul venea și te bătea să-ți vină mintea la cap". Știu, frumoasă expresie, dar am auzit-o într-una din călătoriile mele, pe când eram încă in România. Ce poți face? Să iți vezi de treaba ta...vremurile acelea nu vor mai veni iar morții nu se întorc in morminte. Sau întoarcă-se, n-au decât, de ieșit oricum nu vor ieși :)

Sau o alta..."Las' c-o să vad ce-o să faci la bătrânețe." În primul rând, vei avea ce povesti nepoților, nu să stai cu ei și să nu găsești un subiect de discuție. În al doilea rând, cine spune că la bătrânețe vei epuiza toate locurile în care poți călători. În astfel de cazuri extreme, o ultima sugestie ar fi rai-ul, dar biletul de întors s-a pierdut. Acum vei spune că se referea la pensie expresia asta....hai să lăsăm pensia, că doar nu din cauza ei stăm în casă la televizor și ne minunăm ce fac alții iar noi nu putem face.

Ia ascultă melodia asta ;) (Madalin Amon, Tatiana Stepa)

Madalina Amon- muntele

Revin...