Prima mea linguriță

Hehe, azi mi-au venit prin posta cuțitele Mora pentru linguri si nu numai :) Nu ma asteptam sa le aiba pe stoc dar...spre surprinderea mea sunt foarte cautate. Asadar, dupa ca am venit de la scoala m-am apucat de lucru. Si ce puteam oare sa fac decat o lingurita :) Una mica; nu am avut un lemn de diametru foarte mare :) si na...e prima mea lingurita :D:D Me very happy :) Am avut de ales intre un lemn de soc, uscat si gutui, acest adin urma fiind verde. Am ales gutuiul. Am lucrat mai bine. Acum, stiind faptul ca lemnul verde este predispus la crapare, ma astept sa se intample si cu lingurita mea acelasi lucru. Dar pana atunci, mai este.
Ok, prima imagine va fi cu cutitele. Mi-am luat 3... Mora model 162, 163 si 164. Am o mica problema totusi. Sunt stangaci, iar modelul 164 este ascutit doar pe o parte. Oricum, m-am descurcat.OK, iata si lingurita :)

Ca instrumente utilizate, am folosit o secure, cele trei cutie, dar de fapt, doar primele doua mai mult și briceagul (lama de cuțit, fierăstrăul si alezorul - când am dat gaura)







Urmatorul proiect: O furculita :D Asta e cu dichis :) dar ma descurc eu cumva.
Share |

8 Response to Prima mea linguriță

17 martie 2009 la 02:12

Super! Cum e lemnul de gutui? Moale? Spor in continuare ;) Nu-i asa ca te simti bine? :)

17 martie 2009 la 11:49

Eheeee..."bine" e puțin spus. Dar, ți-am spus, m-am mai jucat când eram mai mic, însă nu chiar asa de avansat. Mi-era dor ce-i drept.
Hmm, încă nu pot spune nimic de gutui. E destul de tare. Dar ca și comparație, am testat pe tei, și e foarte plăcut sa lucrezi cu el, mai ales ca nu ai așchii (ma refer la structura - nu se rupe unde nu trebuie) și am mai testat pe fag - bine, nu am testat...doar am încercat să testez...și mai bine ma lipsesc. Hehe. Deci, gutuiul e ok pentru prima încercare.
Am înțeles ca paltinul e bun și din el se fac linguri...acum nu știu de unde să îl iau :)
Bine-nțeles că voi reveni cu detalii.

Anonim
18 martie 2009 la 21:11

activitati mult mai interesante ca ale mele... sau ale oricarui tanar lovit de efectele globalizarii, ca tot ziceam mai devreme ...

18 martie 2009 la 23:17

Cred ca trebuie sa fie minunat sa poti manca cu propria ta creatie. Apropo ador lingurile din lemn, si nu numai lingurile... Imi da senzatia ca ceea ce mananc e viu :D

18 martie 2009 la 23:49

:) Hehe, e prea mica sa pot manca cu ea...si chiar crezi ca primul prototip il voi folosi pentru asta?? Ne ne ne, ramane amintire :D

19 martie 2009 la 01:22

waaaa pai de ce nu? ce alta onoare mai mare decat sa lasi aceasta lingurita sa te serveasca oferindu-ti hrana :)

19 martie 2009 la 08:23

I don't think it really cares, you know ?:)Ma gândeam sa o mai cizelez puțin și sa o lăcuiesc :) Asa, ca un moft :|

5 mai 2009 la 20:01

si MICHELANGELO ,a inceput asa....(era mai tanar,cred)....

Trimiteți un comentariu